Mă tot bântuie această problemă, această întrebare. Am reflectat mult și într-un final am descoperit una din problemele care îmi apasă greu pe suflet.
Mi-am permis să-i spun unui prieten că e prost, nu o dată... Și pe nedreptate... Supărarea și-a spus cuvântul, omul nu e prost nici într-un caz. Și uite, a 3-a săptămână trece - eu tot cu insomniile mă bat, heh, insomnii, mă mustră conștiința și merit asta. Mă tot întreb cine sunt eu de mi-am permis așa lux să-i pun pecetea unui om că e prost, e cel mai urât lucru din partea mea, a unui om, față de alt om.
Aruncăm cuvinte la nervi, supărare sau lipsă de afecțiune sau mai știu eu ce... Le aruncăm la nimereală, în persoane care nu merită. Dar oare câți dintre noi ulterior pot șterge ce au zis? Niciunul... Și nu se uită așa cuvinte spuse de oameni dragi, a căror părere contează, este ca o etichetă pusă în frunte. Și oare ne place nouă să ni se pună o asemenea etichetă, să purtăm una, să ascultăm cuvinte urâte adresate nouă? Nu. Păi de ce ne permitem să facem asta altor persoane.
Aruncăm cuvinte la nervi, supărare sau lipsă de afecțiune sau mai știu eu ce... Le aruncăm la nimereală, în persoane care nu merită. Dar oare câți dintre noi ulterior pot șterge ce au zis? Niciunul... Și nu se uită așa cuvinte spuse de oameni dragi, a căror părere contează, este ca o etichetă pusă în frunte. Și oare ne place nouă să ni se pună o asemenea etichetă, să purtăm una, să ascultăm cuvinte urâte adresate nouă? Nu. Păi de ce ne permitem să facem asta altor persoane.
Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost. Prost.
Câtă greutate se lasă pe sufletul omului de la un cuvânt... Și după ce lași această avalanșă să curgă... Cine e prost? Cine e atât de nesăbuit?
Dragilor, când deschideți gura, gândiți foarte bine ce doriți să spuneți, cuvintele sunt prețioase, ele pot să ne ofere o doză mare de fericire, dar ne pot lua la fel de multe chestii. Vorbiți mai rar decât viteza gândurilor voastre și analizați cât de bine posibil dacă e potrivit ce spuneți sau dacă chiar vrei și simți asta, dacă merită omul din fața voastră așa cuvinte sau nu, dacă e corect... O critică constructivă e pentru prieteni, și nu e în nici un caz eticheta de „prost” repetată de nenumărate ori.
Și dacă totuși o să faceți greșeala pe care am comis-o și eu, sper ca măcar să vă mustre conștiința, omul din fața ta nu merită o asemenea atitudine. Să nu fim lași, să ne asumăm greșelile.
Și dacă totuși o să faceți greșeala pe care am comis-o și eu, sper ca măcar să vă mustre conștiința, omul din fața ta nu merită o asemenea atitudine. Să nu fim lași, să ne asumăm greșelile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu