Olguța's blog: Un nou început sau despre cum mi-am schimbat eu viața

De mică am avut tendința să ajut oamenii, eram un pui de om a cărui dorință cea mai mare era să vadă copilașii de la orfelinate într-o familie iubitoare, ca a mea... Am moștenit acest sentiment de la familia mea, sunt sigură. Cu cât creșteam mai mult, dorințele mele se tot adăugau. Din cauză că părinții erau nevoiți să lucreze peste hotare pentru întreținerea familiei, eu doream ca ei să fie alături de mine și fratele meu; știind ce dureros este să nu îi ai mereu alături, am început să mă gândesc la ceilalți copii a căror părinți tot lucrau departe de casă. O altă dorință: părinții să aibă oportunități de lucru aici, în țară, lângă familie.
Creșteam eu, creșteau și dorințele mele.

Anul trecut am avut șansa să fac o primă schimbare, nu numai pentru societatea în care trăiesc ci și pentru mine. Am început să fac voluntariat - primul pas pentru a face lucruri mari, cel mai frumos, măreț și de care sunt mândră. A fi voluntar este ceva nemaipomenit, în popor se spune că până nu încerci - nu vrei, uite așa și eu, atunci când am simțit plăcerea de a face ceva cu adevărat folositor am decis că asta vreau să fac în continuare. Înveți și vezi foarte multe, te schimbi nemaipomenit de mult, și partea frumoasă e că într-o direcție bună - devii empatic și uiți de egoism.
Eu am început să mă simt cu adevărat utilă, am simțit o oarecare doză de putere, deoarece sunt capabilă să schimb lumea din jurul meu, pot să o desenez în culori vii, așa cum o doream de mică... E una din cele mai mari plăceri pe care le-am simțit de-a lungul vieții mele, să văd lacrimile de bucurie din ochii copiilor, bolnavilor și bătrânilor atunci când te văd în fața lor cu o vorbă bună sau un oarecare ajutor/cadou.
Voluntariatul dezvoltă în om capacități de lider, te face mai solitar și să înțelegi ce are cu adevărat prioritate în viața ta și că viața are prioritate!
Putem fi mai buni? Eu cred în asta! Cred că mereu există loc de mai bun, că noi ne putem face un viitor mai bun pentru noi și urmașii noștri. În fine, e decizia pe care o luăm și care va determina cine suntem noi...
P.S. Poza postată la începutul articolului a fost făcută anul acesta, în timpul Campaniei de Nașterea Domnului. Aceasta a fost posibilă de realizat datorită membrilor și voluntarilor din cadrul Consiliul Local al Tinerilor Pănășești.